English Cetati dacice

  

COSTESTI  –  BLIDARU    (comuna Orastioara de Sus)

     Aflata pe mamelonul de pe dealul Blidaru (altitudine 705 m), cu vizibilitate excelenta atat inspre Valea Muresului cat si spre Gradistea Muncelului (antica Sarmizegetusa Regia), cetatea, ce a avut rosturi pur militare, este cea mai impozanta lucrare de acest gen din zona.
     Pentru a face propice terenul unei asemenea constructii, varful mamelonului a fost indreptat si largit, fiind amenajate suprafetele netede din interiorul cetatii, iar ceva mai jos, la cota seii ce-l leaga de dealurile din sud si vest, a fost amenajata o terasa ingusta, suportul zidului de incinta. De pe platoul superior exista o vizibilitate buna asupra cetatii de pe dealul „Cetatuia” de la      Costesti si asupra turnurilor ce se insiruie pe culmea dealului Faeragul.
     Fortificatia a fost ridicata in doua etape. In prima faza a fost ridicata incinta dinspre est, de forma unui patrulater neregulat, avand laturile de 56, 61, 47 si 65 m. La colturi au fost ridicate patru turnuri patrulatere dintre care turnurile 3 si 4 sunt exterioare perimetrului cetatii iar turnurile 1 si 2 sunt partial cuprinse in acesta. Legatura dintre zidul de incinta si cel al turnurilor este organica, blocurile tesandu-se, ceea ce dovedeste ridicarea lor concomitenta.
     Intrarea in cetate se facea prin turnul 1, din coltul sud-vestic. Este o poarta a chicane; odata daramata poarta de lemn, inamicul intrat in turn se izbea de peretele din spate al constructiei si era nevoit sa coteasca spre dreapta, spre o noua poarta, ce da in cetate. Canaturile portii si coltul exterior al turnului sunt decorate cu profilaturi verticale. Tot in aceasta faza a fost ridicat, pe versantul de sud-vest al mamelonului, un turn izolat, patrat, iar la jumatatea sudica a platoului, in interiorul cetatii, un turn – locuinta patrat, cu latura de 7,60 m si cu ziduri groase de 2 m. Intrarea se facea printr-o usa de pe latura de sud-est. In cateva blocuri din prima asiza se observa litera “C” incizata, probabil un semn de constructor.
     Zidurile tuturor turnurilor, precum si cel de incinta sunt ridicate intr-o maniera comuna si altor cetati dacice, constand din doua paramente din piatra de talie, unite cu barne de lemn, iar in interior avand emplecton din pamant si piatra sparta.
     Spre deosebire de zidurile de pe „Cetatuia” de la Costesti, lipsesc butisele, acele blocuri lungi ce intrau in emplecton. Aceasta observatie, coroborata cu planul neobisnuit al fortificatiei, ce a necesitat mari eforturi de amenajare, a condus spre concluzia ca la realizarea cetatii au lucrat si mesteri greci (in special la elaborarea planului), dar mai cu seama autohtonii daci, care au dat tehnicii elenistice o interpretare locala. Cronologic, constructia se dateaza dupa domnia lui Burebista.
     In faza a II-a a fost construita cetatea II, mult mai cuprinzatoare, ingloband si prima incinta. Acum, turnul izolat a fost legat prin ziduri ce porneau spre nord si est. Zidul cu directia nord se termina cu un turn de la care porneste un alt zid ce facea legatura cu turnul 4 al primei incinte. Poarta de intrare se afla pe latura estica si era flancata in interior de doua scurte ziduri. Desigur, zidul dintre turnurile 1 si 4, devenit inutil, a fost desfiintat, blocurile rezultate fiind folosite la ridicarea cetatii II.
     Pe laturile de nord si de vest ale cetatii, de pe fata interna a zidului de incinta, pornesc alte ziduri perpendiculare pe el, ce intalnesc in spate un zid care le uneste, formand astfel incaperi cu dimensiuni inegale. Aceste ziduri sunt ridicate din piatra locala – placi de micasist sumar fasonat – alternand cu blocuri de calcar, apareiajul zidului amintind oarecum de tabla de sah. Incaperile cuprinse intre ziduri aveau la baza un spatiu de depozitare a proviziilor, iar sus erau adevarate “cazemate”, prevazute cu platforme pe care puteau fi instalate masini de razboi. Inaltimea estimata a zidului in acest sector era de 5 – 6 m. In interiorul cetatii au fost descoperite resturile unor baraci de lemn, adapostul garnizoanei de aici. Datarea fazei a doua de constructie este tarzie, foarte probabil anterioara celei de-a doua confruntari cu romanii, graba pregatirilor de razboi explicand si “inovatiile constructive”.
     Interesanta este cisterna de apa, situata pe coasta dealului, la o mica distanta de zidul incintei inferioare, formata dintr-o camera patrulatera (8 x 6,20 m), la 5 m adancime sub nivelul antic si cu ziduri duble sau triple, captusite cu mortar special, impermeabil. O tencuiala speciala, in doua straturi, acoperea fundul cisternei, in timp ce acoperisul era format dintr-o bolta din blocuri de calcar.
     La circa 200 m deasupra Paraului Pietros, pe drumul ce duce spre Luncani, de la cetatea Blidaru, se afla pintenul ce poarta numele „Pietroasa lui Solomon”. Aici locul a fost amenajat din antichitate ca platou, pretandu-se astfel pentru diverse constructii. Aici, cercetarile arheologice au dat la iveala doua tipuri de plinte din calcar ce apartineau unor constructii de cult. Din pacate nu putem preciza cu certitudine tipul de sanctuare, plintele fiind scoase sau distruse de lucrarile agricole din zona. Forma acestora, asemanatoare altor sanctuare, ne duce, totusi, cu gandul la edificii rectangulare de tipul aliniamentelor.







 

Vedere spre Valea Orasului
Vedere spre Valea Orasului
Vedere aeriana
Vedere aeriana
Intrare in cetate
Intrare in cetate
Zidul exterior al cetatii
Zidul exterior al cetatii
Incaperi pe latura de SV
Incaperi pe latura de SV
Turnul locuinta
Turnul locuinta
Turnul de observatie La Vami
Turnul de observatie La Vami
Turnul din Poiana Pertii
Turnul din Poiana Pertii


















Film Blidaru ansamblu
Film Blidaru ansamblu
Film La Vami 1
Film La Vami 1
Film La Vami 2
Film La Vami 2