LUNCANI - PIATRA ROSIE    (comuna Bosorod)

     „Piatra Rosie” este denumirea sub care este cunoscuta si astazi de localnici ridicatura stancoasa, din piatra calcaroasa de culoare rosiatica pe care se afla cetatea dacica (821 m altitudine).
     Cetatea, un adevarat „cuib de vulturi”, este inconjurata pe trei parti de prapastii abrupte, avand menirea sa bareze accesul spre Sarmizegetusa prin asezarea sa la raspantia de drumuri favorabile a fi utilizate in cazul unui atac, drumuri ce vin dinspre nord-vest fie din Valea Muresului sau din Valea Streiului, sau dinspre sud pe plaiul de duce spre nord si nord-est peste Ponor, Federi, Ponorici si Cioclovina.
     Accesul spre cetate se poate face din doua directii: una dinspre izvorul Vaii Stangului din partea de nord-vest si o alta dinspre est pe saua ce leaga Piatra Rosie de inaltimile din preajma.
     Pe oricare traseu, inainte de intrarea in padure, pe latura de est a dealului, poteca taie aproape in doua una din cele cinci terase ale fortificatiei si anume cea inferioara, unde gasim si unul din turnurile izolate. Inaintand spre nord poteca devine mai larga, ea urmand vechiul traseu dacic.
     Ajunsi pe platoul superior, amenajat de mana omului, constatam forma neregulata, elipsoidala a acestuia, orientat nord-sud si cu dimensiunile: circa 160 m lungime si latimea de 40-50 m.
     Strabatand intregul traseu, se constata ca cetatea este constituita din doua incinte, puternic fortificate cu ziduri din blocuri de calcar fasonate si lucrate in tehnica murus Dacicus. Prima incinta ocupa circa jumatate din lungimea platoului si are o forma de patrulater cu dimensiunile de 102 x 45 m. Zidul de imprejmuire al incintei are in componenta cinci turnuri interioare. Intrarea se facea prin turnul II din coltul de nord-est, spre care ducea un drum lat de peste 3 m, pavat cu lespezi de calcar. La intrare incepea o scara din calcar, lata de 2,50 m, care era marginita de balustrade din blocuri din acelasi material. Pe latura vestica a incintei, zidul, dupa 56 m de la turnul I, din coltul nord-vest spre sud, formeaza un unghi drept in afara, de circa 2 m, dupa care isi urmeaza traiectul.
     In interiorul acestei incinte, in jumatatea sa sudica, cercetarile au dat la iveala o cladire ridicata din lemn cu temelie din piatra, orientata nord-sud (40 x 28 m). Planul constructiei consta dintr-o cladire de forma patrulatera, constituita din doua incaperi, inconjurata pe trei laturi de un pridvor, care in partea nordica este usor absidat. La cativa metri spre nord de coltul de nord-vest al incintei, au fost descoperite cateva plinte din calcar, cu diametrul de circa 60 m, aranjate pe doua randuri la aproximativ 2 m unul de celalalt, care au apartinut unui sanctuar de tip patrulater. In continuarea platoului, spre nord si est de sanctuar au fost identificate alte doua cladiri, de forma rectangulara. Prima este constituita din 5 incaperi, iar a doua din patru incaperi, realizate din lemn pe o fundatie de piatra.
     A doua incinta, mult mai mare (140 x 125 m), ocupa terasele de pe latura de est a dealului cetatii, pe directia nord-sud. Incinta, inchisa de un zid sec de piatra amestecat cu pamant, da impresia unei ridicaturi in forma de val, pe trei laturi cu o palisada in fata acestuia. In componenta zidului, la colturile de sud-est si nord-est gasim cate un turn. Aceasta incinta era strabatuta de drumul pavat de la est la vest, care se gaseste la punctul de intrare in prima incinta prin turnul II, dar care putin inainte de acesta, coteste spre nord pana in dreptul unei constructii cu absida compusa din doua incaperi (7,50 x 7,80 m si 7,80 x 3,20 m) amplasata pe prima terasa de sub platou. Aici, cat si pe celelalte terase ale dealului au fost identificate numeroase locuinte.
     Materialul arheologic descoperit in cetate consta din unelte, arme, material de constructie din fier, vase si obiecte de bronz, ceramica. Printre piesele semnificative din cetatea de la Piatra Rosie se numara o lampa de bronz cu trei brate (candelabru) aparuta intr-o groapa naturala de pe terasa a II si a III, bustul de bronz al unei divinitati feminine, gasit in turnul de nord-est al incintei mari precum si un „scut” de parada din fier ornamentat cu motive geometrice, vegetale si zoomorfe descoperit in incaperea cu absida din incinta mare.